Intervale de numere reale

Intervale în R. Definiție, reprezentare pe axă

Intervale mărginite

Fie \(a\) și \(b\) două numere reale, cu \(a\le b\).

  • Prin intervalul închis \([a,b]\) înțelegem mulțimea \(\left\{ x\in R|a\le x\le b \right\}\).

Dacă \(a\) și \(b\) sunt abscisele punctelor \(A\) și, respectiv \(B\), atunci intervalului închis \([a,b]\) îi corespunde pe axă mulțimea punctelor segmentului \([AB]\).

\(x\in \left[ a,b \right]\Leftrightarrow M\in \left[ AB \right]\)

Interval închis

Numerele \(a\) și \(b\) se numesc capetele intervalului sau extremitățile intervalului \([a,b]\). Observăm că are sens notația \([a,a]\) în cazul în care \(b=a\) și înseamnă \(\left\{ a \right\}\)

Fie \(a\) și \(b\) două numere reale, cu \(a\le b\).

  • Prin intervalul deschis \((a,b)\) înțelegem mulțimea \(\left\{ x\in R|a\lt x\lt b \right\}\).

\(x\in \left( a,b \right)\Leftrightarrow M \in \left( AB \right)\)

Interval deschis

Intervalele deschise nu își conțin capetele.

\(\left( a,b \right)\cup \left\{ a,b \right\}=\left[ a,b \right]\)

\(\left( a,b \right)=\left[ a,b \right]-\left\{ a,b \right\}\)

Interval deschis stânga închis dreapta

Interval închis stânga deschis dreapta

Fie \(a\lt b\). Definim următoarele:

  • \((a,b] = \left\{ x\in r|a\lt x\le b \right\}; (a,b] = \left[ a,b \right]-\left\{ a \right\}\)
  • \([a,b) = (a,b)\cup \left\{ a \right\}; [a,b) =\left[ a,b \right]-\left\{ b \right\}\).

Intervale nemărginite

Fie \(a\) în \(R\).

Notăm cu \([a, +\infty)\) mulțimea \(\left\{ x\in R|x\ge a \right\}\)

Intervale nemărginite închis stânga

Notăm cu \((a, +\infty)\) mulțimea \(\left\{ x\in R|x\gt a \right\}\).

\((a,+\infty )=[a, +\infty )-\left\{ a \right\}\).

Intervale nemărginite deschis stânga

La fel definim:

\((-\infty,a]=\left\{ x\in R|x\le a \right\}\)

\((-\infty,a)=\left\{ x\in R|x\lt a \right\}\)

\(\left( -\infty ,a \right)=(-\infty,a]-\left\{ a \right\}\)

Observație:

Conform definiției modulului, pentru \(a\in R\), \(a\gt 0\), avem:

\(\left\{ x\in R|\left| x \right|\le a \right\}=\left[ -a,a \right]\)

\(\left\{ x\in R|\left| x \right|\lt a\right\}=\left( -a,a \right)\)

Operații cu intervale

Intervalele, fiind definite ca mulțimi, au aceleași proprietăți și operații ca și mulțimile.

\(A\cup B=\left\{ x\in R|x\in A\text{ sau }x\in B \right\}\)

\(A\cap B=\left\{ x\in R|x\in A\text{ și }x\in B \right\}\)

\(A-B=\left\{ x\in R|x\in A\text{ și }x\notin B \right\}\)

Citește și:

NUMERE REALE

  1. Mulțimi de numere reale. Forme de scriere a unui număr
  2. Reprezentarea pe axă. Ordonarea numerelor reale. Valoarea absolută. Aproximarea numerelor reale
  3. Intervale de numere reale
    1. Intervale în R. Definiție, reprezentare pe axă
    2. Operații cu intervale
  4. Operații cu numere reale

CALCULE CU NUMERE REALE REPREZENTATE PRIN LITERE

Operații cu numere reale reprezentate prin litere

  1. Adunarea și scăderea
  2. Înmulțirea și împărțirea. Ridicarea la putere
  3. Ordinea efectuării operațiilor
  4. Formule de calcul prescurtat
  1. Descompunerea în factori

Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere

  1. Amplificarea. Simplificarea
  2. Operații cu rapoarte
  3. Adunarea și scăderea
  4. Înmulțirea. Împărțirea. Ridicarea la putere
  5. Ordinea efectuării operațiilor

FUNCȚII

  1. Noțiunea de funcție. Funcții definite pe mulțimi finite
  2. Funcție liniară

ECUAȚII DE GRADUL I

  1. Recapitulare și sistematizare prin teste

SISTEME DE ECUAȚII

  1. Ecuații de gradul I cu două necunoscute
  2. Sisteme de ecuații de gradul I cu două necunoscute
  3. Tipuri deosebite de sisteme

PROBLEME REZOLVATE CU AJUTORUL ECUAȚIILOR ȘI AL SISTEMELOR DE ECUAȚII

  1. Probleme de matematică aplicată în viața cotidiană
  2. Recapitulare și sistematizare prin teste

REZOLVAREA ECUAȚIEI DE GRADUL II

  1. Probleme de matematică aplicată în viața cotidiană

INECUAȚII DE GRADUL I CU O NECUNOSCUTĂ

  1. Recapitulare și sistematizare prin teste

RELAȚII INTRE DREPTE, PUNCTE

  1. Puncte, drepte, plane. Determinarea dreptei
  2. Determinarea planului
  3. Piramida: descriere și reprezentare. Tetraedru
  4. Prisma: descriere și reprezentare. Paralelipipedul dreptunghic. Cubul
  5. Pozițiile relative a două drepte în spațiu; relația de paralelism în spațiu
  6. Unghiuri cu laturile respectiv paralele; unghiul a două drepte în spațiu; drepte perpendiculare
  7. Pozițiile relative ale unei drepte fața de un plan
  8. Dreapta perpendiculară pe un plan. Distanța de la un punct la un plan
  9. Pozițiile relative a două plane. Plane paralele. Distanța dintre două plane paralele
  10. Înălțime prismei
  11. Secțiuni paralele cu baza în corpurile studiate. Trunchiul de piramidă

PROIECȚII ORTOGONALE PE UN PLAN

  1. Proiecții de puncte, de segmente de dreaptă și de drepte pe un plan
  2. Unghiul dintre o dreaptă și un plan. Lungimea proiecției unui segment
  3. Teorema celor trei perpendiculare. Calculul distanței de la un punct la o dreaptă. Calculul distanței de la un punct la un plan. Calculul distanței dintre două drepte paralele
  4. Unghiul diedru. Unghiul plan corespunzător diedrului. Unghiul dintre două plane
  5. Plane perpendiculare

PRISMA DREAPTĂ

  1. Prisma patrulateră regulată dreaptă. Paralelipipedul dreptunghic
  2. Cubul
  3. Prisma triunghiulară regulată

PIRAMIDA REGULATĂ

  1. Probleme de matematică aplicată în viața cotidiană
  2. Recapitulare și sistematizare prin teste

TRUNCHIUL DE PIRAMIDĂ REGULATĂ

  1. Recapitulare și sistematizare prin teste

CORPURI ROTUNDE

  1. Cilindrul circular drept
  2. Conul circular drept
  3. Trunchiul de con circular drept
  4. Sfera

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

eMatematica
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.