Mulțimi. Mulțimi numerice și mulțimi nenumerice. Relația dintre un element și o mulțime

Mulțimi - descriere, notații, reprezentări

Mulțimea este o colecție de obiecte bine determinate și distincte numite elementele mulțimii.

Mulțimile se notează cu litere mari \((A, B, C, M, N…)\), iar elementele mulțimii se notează cu litere mici, simboluri, numere. Elementele unei mulțimi se scriu între acolade, despărțite de virgulă, într-o ordine oarecare. Într-o mulțime un element este scris o singură dată.

Între un element și o mulțime vorbim de relația de apartenență, dacă elementul se regăsește în mulțime și folosim simbolul \(\in\), sau de relația de neapartenență, dacă elementul nu se regăsește în mulțime și folosim simbolul \(\notin\).

Dacă \(A\) este o mulțime și \(x\), un element al său, atunci vom scrie \(x\in A\) și vom citi „\(x\) aparține lui \(A\)”. Dacă \(x\) nu este un element al mulțimii \(A\), atunci vom scrie \(x\notin  A\) și vom citi „\(x\) nu aparține lui \(A\)”.

Exemplu:

Dacă \(A= \left\{ 0,2,4,6,8 \right\}\), avem \(0\in A\), \(2\in A\), \(4\in A\), \(6\in A\), \(8\in A\) dar \(5\notin A\), \(9\notin A\)

 

O mulțime poate fi dată în trei moduri:

1. Numind fiecare element al mulțimii, în acest caz mulțimea se scrie punând între acolade elementele sale.

Exemplu:

\(A= \left\{ 0,2,4,6,8 \right\}\)
Citim: „Mulțimea \(A\) este formată din elementele 0, 2, 4, 6 și 8”.

2. Cu ajutorul diagramei Venn-Euler; în acest caz, mulțimea poate fi ilustrată desenând o curbă închisă și scriind în interiorul ei elementele corespunzătoare.

Exemplu:

2. Enunțând o proprietate caracteristică elementelor mulțimii (pe care o are oricare element al mulțimii și nu o are nici un alt element car nu aparține mulțimii).

Exemplu:

\(A= \left\{ x | x \text{ este cifra para} \right\}\)
Citim: „Mulțimea \(A\) este formată din elemente cu proprietatea că \(x\) este o cifră pară”.

 

Mulțimi finite. Mulțimi infinite

Mulțimile care au un număr finit (limitat) de elemente se numesc mulțimi finite, iar mulțimile care au un număr infinit (nelimitat) de elemente se numesc mulțimi infinite.

Exemple:

  • Mulțimea numerelor naturale este infinită
  • Mulțimea elevilor dintr-o școală este finită
  • Mulțimea numerelor pare este infinită
  • Mulțimea numerelor cu două cifre este finită

Mulțimea care nu are nici un element se numește mulțime vidă și se notează cu simbolul \(\emptyset\).

O mulțime numerică este o mulțime ale cărei elemente sunt numere.

O mulțime nenumerică este o mulțime care nu este numerică.

Numărul de elemente ale mulțimi \(A\) se numește cardinalul  mulțimii \(A\) și se notează \(card A\).

Exemplu:

Mulțimea \(A= \left\{ 0,2,4,6,8 \right\}\) are 5 elemente și scriem \(card A = 5\)
\(card \mathbb{N}^{*} = \infty\)

 

Exerciții rezolvate

Citește și:

MULȚIMI

  1. Descriere, notații, reprezentări. Mulțimi numerice și mulțimi nenumerice. Relația dintre un element și o mulțime
  2. Relații între mulțimi
  3. Mulțimi finite, cardinalul unei mulțimi finite. Mulțimi infinite. Mulțimea numerelor naturale
  4. Operații cu mulțimi: reuniune, intersecție, diferență

DIVIZIBILITATEA NUMERELOR NATURALE

  1. Descompunerea numerelor naturale în produs de puteri de numere prime
  2. Determinarea celui mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.)
  3. Determinarea celui mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)
  4. Proprietăți ale divizibilității în mulțimea numerelor naturale
  5. Probleme care se rezolvă folosind divizibilitatea
  6. Probleme de matematică aplicată în viața cotidiană

RAPOARTE

  1. Raport
  2. Titlu de aliaj
  3. Concentrația unei soluții
  4. Scara unui desen

PROCENTE

  1. Procent
  2. Aflarea lui p% dintr-un număr
  3. Aflarea unui număr când cunoaștem p% din el
  4. Calculul raportului procentual
  5. Creșteri și scăderi cu p%
  6. Procente din procente

PROPORȚII

  1. Proporție
  2. Proprietatea fundamentală a proporției
  3. Aflarea unui termen necunoscut al unei proporții
  4. Proporții derivate
  5. Șir de proporții egale
  6. Probleme de matematică aplicată în viața cotidiană

MĂRIMI PROPORȚIOALE

  1. Mărimi direct proporționale
  2. Mărimi invers proporționale
  3. Probleme de matematică aplicată în viața cotidiană

ELEMENTE DE ORGANIZARE A DATELOR. REPREZENTAREA DATELOR PRIN GRAFICE

PROBABILITĂȚI

UNGHIURI

  1. Unghiuri opuse la vârf
  2. Unghiuri formate în jurul unui punct. Suma măsurilor lor
  3. Unghiuri suplementare. Unghiuri complementare
  4. Unghiuri adiacente. Bisectoarea unui unghi. Construcția bisectoarei unui unghi

PARALELISM

  1. Drepte paralele: definiție, notație, construcție intuitivă prin translație
  2. Criterii de paralelism. Unghiuri formate de două drepte paralele cu o secantă
  3. Aplicații practice în poligoane și corpuri geometrice

PERPENDICULARITATE

  1. Drepte perpendiculare în plan (definiție, notație, construcție). Oblice
  2. Aplicații practice în poligoane și corpuri geometrice
  3. Distanța de la un punct la o dreaptă
  4. Mediatoarea unui segment. Construcția mediatoarei unui segment. Simetria față de o dreaptă

CERCUL

  1. Cerc. Elemente în cerc: centru, coardă, diametru, arc de cerc
  2. Unghi la centru. Măsuri
  3. Pozițiile relative ale unei drepte față de un cerc. Pozițiile relative a două cercuri

TRIUNGHIUL

  1. Definiție. Elemente. Clasificare. Perimetrul triunghiului
  2. Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi. Unghi exterior unui triunghi, teorema unghiului exterior
  3. Construcția triunghiurilor. Inegalități între elementele triunghiului
  4. Linii importante în triunghi. Bisectoarele unghiurilor unui triunghi
  5. Linii importante în triunghi. Mediatoarele laturilor unui triunghi
  6. Linii importante în triunghi. Înălțimile unui triunghi
  7. Linii importante în triunghi. Medianele unui triunghi
  8. Congruența triunghiurilor oarecare
  9. Criteriile (cazurile) de congruență a triunghiurilor
  10. Metoda triunghiurilor congruente
  11. Criterii de congruență a triunghiurilor dreptunghice
  12. Aplicații. Proprietatea punctelor de pe bisectoarea unui unghi. Proprietatea punctelor de pe mediatoarea unui segment
  13. Proprietățile triunghiului isoscel
  14. Proprietățile triunghiului echilateral
  15. Proprietățile triunghiului dreptunghic
  16. Teorema lui Pitagora. Reciproca teoremei lui Pitagora

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

eMatematica
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.